Politețea, aspectul și umanitatea

Eram într-un autobuz aşteptând să plece. Scriam nişte idei pe un caiet, la un moment dat mă-ntorc din cauza unui zgomot şi-mi caietul de pe braţe. Dau să-l ridic, dar fiind într-o poziţie nu foarte naturală, nu reuşesc. Mă aplec şi mai tare, era să cad în cap, dar nimic. Fiind aglomerat încerc să rog pe cineva din priviri să mă ajute. Dar toţi cei din jurul meu, toți bărbaţi, se fac că nu observă. N-am încotro şi mă ridic, dând din coate.
Eu, care vorbisem tuturor în lume despre politeţea românilor, eram foarte surprinsă de comportamentul colegilor călători.
Când s-a încălzit în maşină, am decis să mă dezbrac şi-atunci toţi s-au oferit să-mi deschidă uşa,să mă ajute cu valiza, să-mi pun fularul, etc.
Şi m-am întrebat unde este politeţea de odinioară, cea care se învăţa la grădiniţă/şcoală/acasă. Acum politeţea este direct proporțională cu felul în care arăţi/te îmbraci/cât de mult „arăţi”.
Și e trist.
Înainte bărbații se ofereau să deschidă ușile femeilor/celor mai în vârstă; te ajutau la bagaje, îți dădeau prioritate...
Acum, dacă nu ești elegantă/nu arăți bine, nu o să mai ai parte de așa ceva. Este destul să ai un ruj țipător, niște ticuri de 13, fustă strâmtă și-atunci toți îți vor fi prieteni.

Par condicio, povestesc și ce mi s-a întâmplat într-un alt mijloc de transport care mă ducea în satul în care m-am născut.
Aveam mult bagaj, ajunsesem la capăt de linie pentru mine, iau două dintre sacoșe și cobor, le las jos și când vreau să urc din nou, să iau alte două sacoșe, un tânăr băiat (care abia se urcase) le avea deja în mâini și mi le întindea pe scări.
Am rămas la fel de mută de uimire. Mi s-au umplut ochii de lacrimi de recunoștință.

Este atât de greu să facem gesturi de acest gen?!

Nu ne costă absolut nimic, doar puțină morală.

Aș da orice să mai fiu martoră la comportamente de genul. Și știu că vor mai fi... și de un fel și de celălalt. Așa e lumea... mergem înainte uitând complet că ceea ce ne deosebește de animale este doar umanitatea.  

Post a Comment

3 Comments

  1. Pentru generatia tanara (eu fac parte din ea) se gandeste numai la ea rar vad si eu copii de varsta mea facand un gest frumos prin autobuze sau unde este nevoie. Mentalitatea este de vina din punctul meu de vedere

    ReplyDelete
    Replies
    1. Egoismul este predominant. O plagă a societății.

      Delete
  2. imi aduc aminte de babele din Iasi:)) ce urat se mai uitau cand nu le cedai locul

    ReplyDelete

Într-o lume plină de critici și negativitate, schimbăm perspectiva: să împărțim iubire. 🌟
PS 1 Dacă nu vrei să comentezi ca Anonim, penultimul rând din "Comentaţi ca Comment as/Name/URL:" dă posibilitatea de a-ţi scrie numele (cu sau FĂRĂ adresă URL).
PS 2 Dacă nu răspund repede este pentru că nu am acces la internet. Mai merg în pădure uneori.:D Mulţumesc.

>