Ipocrizie, diplomaţie sau...

Ipocrizie, diplomaţie sau răutate/meschinitate

Următoarele rânduri sunt gânduri/reflecţii personale... nu o lecţie de psihologie sau psihiatrie :p. Pentru definiţiile din dicţionare, căută pe net.

Diferenţa dintre ipocrizie şi diplomaţie.

Ipocrizia= faci/zici ceva pentru a câştiga TU ceva în detrimentul altuia. 

Diplomaţia= faci/zici ceva cu scopul de a nu răni pe (alt)cineva în amor propriu. 

Meschinitatea= răutate pură.

Dezvolt prin intermediul câtorva exemple.

1      Eram ospătăriţă într-un restaurant de lux, în pauză am mâncat o prăjitură cu ciocolată pe care mi-a oferit-o cheful (citeşte şeful) în bucătărie. Am avut doar 2 minute libere şi-am fugit în sală. La sfârşitul „serviciului” (aşa se zice în italiană) m-am uitat în oglindă, în timp ce mă schimbam, şi-am ameţit!!!: aveam o pată mare de ciocolată pe faţă. Din fericire era aproape de final. Totuşi... Nu lucram singură, aveam şi colegi în sală şi colegi în bucătărie... dar nimeni nu mi-a zis nimic.

--- „De ce?!” I-am întrebat înmărmurită.

--- „Mi-a fost ruşine.”

A da... şi atunci „m-aţi lăsat să merg în public cu faţa murdară”. Halal prieteni!

MORALĂ: Dacă îţi pasă de cineva îi spui că are pantalonii deschiși sau o pată de ciocolată pe faţă. Dacă în schimb râzi şi-ţi dai ghionturi pe la spate, atunci ești, pur şi simplu, MESCHIN!

2      Mă-ntorceam de la biserică cu o nepoată de a mea. A rămas puţin în urmă şi-mi strigă:

--- „Cristina, ai rochia ruptă la spate!” Am încremenit şi-am întrebat-o (cu mâna la gură :D):

--- „Se vede tare?!”

--- „Nu, stai liniştită.” Pfiu, zic eu.
Ajung acasă mă uit în oglindă... să cad (jos), nu alta. Se vedea şi încă cum!!! Dar ce putea să facă drag ade ea..?!! Doar nu era să zică că mi se văd chiloţii grozav când mai aveam atâta de mers până acasă!!!

Morală: asta este diplomaţie, NU ipocrizie (şi nici minciună). A minimilizat ca să-mi facă (MIE) un bine.

3      Ningea teribil, mă-ntoarceam de la votare. Dracu m-a pus să mă dau cu rimel (zic asta pentru că nu mă dau întotdeauna. Speram să-l întâlnesc pe Ponta poate. :D). Întreb pe cineva:

--- „Mi s-a întins rimelul?”

--- „Nu” răspunde cu fermitate.
Acasă ajunsă, mă uit în oglindă şi-mi pare că sunt un EMO profesionist! Neagră de jur împrejurul ambilor ochi.

Morală: IPOCRIZIE/meschinitate. Costa ceva să-mi zică da? Puteam să mă curăţ imediat (fără oglindă), dar a zis nu. Din răutate şi din dorinţa de a mă pune în dificultate/ridicol/inferioritate (ca în primul exemplu) în faţa oamenilor/altora. (nu că mi-ar fi păsat foarte mult... totuși...)

Menţionez că după, m-am întâlnit cu o nepoată care mi-a zis că mi s-a întins rimelul. Mulţumesc (Cristina).

Dacă vezi o problemă care NU se poate rezolva în stradă n-are rost să alertezi persoana în cauză. Dacă problema este de facilă soluţionare atunci ia IMEDIAT măsuri. Nu mortifica gratuit.

Vorba aia: „Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face.”

To be continued.

PS. În cazul în care ţi-a plăcut ce ai citit (ești de acord/ţi-am dat o idee poate) un like/share la pagina Facebook este echivalent cu Mulţumesc.