Am mai scris despre dans, ştii... NU?!
Citeşte aici pentru că este de o importanță vi-ta-lă! (am despărţit bine silabele, sper)
Anul trecut trebuia să merg la o nuntă
şi nu ştiam să dansez. Populară... (de altfel... încă şi mai
puţin = am uitat). Asta pentru că nu prea merg la petreceri. „Nu prea” este
MULT zis: nu merg deloc. Nicăieri (aproape). Sunt un fel de pustnic
(de sex feminin. :D). Nu ştiu dacă aşa m-am născut sau pentru că
evenimentele din viaţa mea m-au constrâns la o asemenea viaţă.
Poate mulţi se vor „cruci”, cum au făcut-o şi unele vecine
când ne-au văzut dansând (pe mine şi cumnata mea) în uliţă,
dar nu-s nebună bre!!! Adică, NU de TOT... încă. :D
Aşadar, nevrând să stau pe scaun la
nunta cu pricina, am zis că-i cazul să mă străduiesc să-nvăţ
să mişc picioarele în ritmul muzicii. Cui naiba oi fi semănând,
aşa netalentată în arta asta, nu ştiu. Mama şi tata erau
dansatori, nu glumă. Eu... IOC. Adică dansam, nu zic nu, dar în
discotecă. Şi când am început eu să frecventez acele localuri
(unul singur de fapt) muzica ce ne oferea Dj-ul Dănuţ, era un fel
de... 10 feluri..., dar nu populară bre!
Dansam pe ritmuri nebune, nebune...
Grupurile mele preferate fiind: Backstreet boys şi E-Type. Apoi mai
era şi Scooter, Snow, N-Sync, No Merci, etc.etc.etc.
Russian Lullaby (E-Type) era cântecul
meu preferat (nu văzusem video-ul... că sigur aş fi privit cu alţi ochi melodia) şi eram singura din discotecă care era capabilă să
se mişte în ritmurile alea diabolice. Ziceai că-s posedată, nu
alta. Cum naiba-mi ieşeau paşii, n-am idee (sper că nu aveam şi
bale la gură...). Am încercat zilele astea, dar nu mi-a mers deloc.
Mi s-a blocat spatele de la zguduială... .
Trebuie să fi oferit un spectacol pe
cinste. Eu şi prietena mea (căreia nu-i dau numele, poate se
ruşinează), nedespărţite. De aia ne şi mersese vestea că suntem
lesbi. Eu, cel puţin. Eram permanent fără partener. Când începea
un blues, ţuşti afară. Una pentru că băieţii nu aveau curaj să
mă invite, alta pentru că, aşa arogantă cum păream, eram, de
fapt, incredibil de timidă şi mă ruşinam grozav. Tot ce scriu
este absolut în contradictoriu: dansam = centrul atenţiei, dar
timidă. Nu prea are sens, nu?! N-are, ştiu, dar asta sunt eu. O
persoană contradictorie. :D
Spuneam că am decis că învăţ
populară şi cumnata mea (dansatoare NU glumă) s-a oferit ca
profesoară. Vă daţi voi seama ce noroc pe capul meu? Să iau
lecţii gratuite?!
Bine, într-o zi vin cu o idee
trăznită:
--- „ Ce-ar fi să dăm „show” pe
stradă? Adică să gătim ceva, să punem muzică şi să dansăm.
Mai bine zis: tu dansezi şi mă-nveţi şi pe mine. Cotul (?1) ăsta
nu prea are parte de ocazii de distracţie. Hai să le oferim noi
una.”
Când a auzit mama s-a speriat grozav (ce-o să zică lumea?).
Tata... am crezut că o să facă infarct (vă arde de glume?).
Zis şi făcut! Facem sarmale cu crupe
la cuptor, vorbim cu Dj-ul local (Dănuţ), furnizăm cd-uri cu
muzică populară (Dănuţ nu „s-a dat la brazdă”, tot muzică
„de aia” ascultă), pregătim terenul (plouase şi era glod (? 2)
. Baltă mai bine zis. Am supt-o.)
Am adus mese, aşezat
socata (?3) făcută-n casă, sarmalele, dat drumul la boxe şi HAI
la dans! Dumnezeule... când au auzit vecinii, au zis că nu-i
adevărat. Cei mai curioşi au venit să vadă cu ochii lor
(pleonasm?) dar tot le rezulta imposibil de conceput o asemenea
iniţiativă. Cumnata-mi dădea lecţii şi mă trăgea după ea, eu
nu vedeam pe nimeni că eram foarte concentrată la jioc (?4). S-au
adunat vecinii, copiii mai ales, dar nu aveau tupeul să intre-n
horă, sârbă, etc. La un moment dat nişte vecinuţe s-au întors
de la biserică şi când au văzut ce se întâmplă s-au oprit şi
au făcut CRUCE, literar. Ca şi cum ar fi fost un cataclism ceva. Faza asta o ţin minte până mor pentru că a fost
de-a dreptul EXAGERATĂ.
Când am invitat la dans una dintre
vecinele aflate pe margine am primit un răspuns neaşteptat:
--- „Doamne fereşte! Să zică lumea
că-s beată?!”
Alte răspunsuri au fost:
- Suntem obosite noi (ca şi cum noi două, adică cumnata şi eu, am fi dormit toată săptămâna, nu lucrat câte 13 ore pe câmp+altele pe lângă casă). Am uitat să precizez că show-ul a fost organizat în zi de sărbătoare; duminică parcă.
- Doar nu-s nebună!
- (Mă) râde lumea
- Mi-e ruşine
- Mă ceartă bărbatul
- Nu ştiu să dansez
- Mă dor oasele şi tot aşa.
Au fost două spectacole unde lumea s-a
distrat până la urmă (copiii incluşi), s-au adunat = au stat
împreună la altceva decât la bârfă, mâncat, dansat... Iar eu am
învăţat să dansez şi pinguinul (?5). Din grația profesorului
emerit : MIŞU (?6) (alias Eros (?7) pentru că are părul blond şi
creţ ca al lui... Cupidon (?8) bre!).
Aveam în plan să mai dau şi alte
spectacole de gen, anunţate din timp pe Facebook, la care mulţi
promiseseră că vor participa. Din nefericire, vorbele scoase/ieşite
după, m-au cosntrâns să ajung la concluzia că mulţi dintre
vecinii mei (părinţilor mei de fapt, că eu stau la oraş acum şi
nu-i văd decât când sunt la ţară... brrrrrrrr) NU MERITĂ!!!
Deşi show-ul a fost pentru a-i scoate din
amorţeală/plictiseală/rutină rezultatul a fost destul de
neplăcut. Vezi dacă mă bag!!! Aşa-mi trebe'!
Aş fi putut (foarte bine) învăţa să
dansez în curtea fratelui meu. Acolo nu ne-ar fi văzut nimeni. Dar
am vrut să le fac un cadou, ca să zic aşa.
Cunoşti expresia: „bine faci rău
găseşti?” Se potriveşte de minune.
Oricum gogoşii (coşărcile (?9) de
gogoşi. Au fost 3 gusturi diferite: cu mac, susan, scorţişoară)
şi oalele cu/de sarmale cu crupe au fost foarte apreciate.
Măcar atât.
O după amiază splendidă îţi
doresc!
Legendă:
- Cotul, cot – nu cred să fie regionalism (voiam să scriu jargon moldovenesc :D) = secţiune a unei aşezări populate (oamenii de pe strada mea :D)
- Glod – regionalism = noroi
- Socată (nu şocată) = suc de soc (nu era necesar, ştiu. Am vrut să mă dau „mare” că ştiu)
- Jioc - regionalism = joc, dans
- Pinguinul = dans săltăreţ pe care-l faci când eşti beat, cel puţin în viziunea vecinilor mei (click şi te va duce la un link pe you tube, dacă nu ştii cum sună)
- Mişu = unul dintre zecile de nepoţi ai mei, NU un zeu. Dar are părul creţ ca al unuia. :)
- Eros = zeul GREC al dragostei
- Cupidon = zeul ROMAN (atenţie: NU român) al dragostei
- Coşărci – coşarcă = coş din nuiele
- Am uitat de ŢUŞTI = fuga
Pentru mai multe imagini sugestive, hai să fii prieten cu mine pe Facebook. Poate te-nvăţ să dansezi uăi!
PS uăi = măi, băi, tu, dumneata, fă, etc.etc.etc.
PS uăi = măi, băi, tu, dumneata, fă, etc.etc.etc.
5 Comments
:)) nu m-am putut abtine sa nu rad la ultima poza..mi-as fi dorit sa incerc si eu acest 'pinguin', insa de fiecare data se lasa cu o rupere de papuci a vecinului din fata ! :))
ReplyDelete:) Hai mă... cum să se rupă papucii? Îs scumpi mă! Stai mai la distanţă!!! Distracţia e maximă.
Deleteimi inchipui ce a fost atunci:)) show time:d
ReplyDeletePinguinul ca pinguinul, mai greu asa, dar "profesorul"poate juca in Romeo si Julieta"cu brio. Poate incearca sa faca Facultatea de Teatru...Il ajuta fizicul. Adela
ReplyDeleteEhehe... n-ar fi rau. O sa-i zi. Acum e la geografie. Face masterul in nu stiu ce acum si-i prin Anglia.
ReplyDeleteÎntr-o lume plină de critici și negativitate, schimbăm perspectiva: să împărțim iubire. 🌟
PS 1 Dacă nu vrei să comentezi ca Anonim, penultimul rând din "Comentaţi ca Comment as/Name/URL:" dă posibilitatea de a-ţi scrie numele (cu sau FĂRĂ adresă URL).
PS 2 Dacă nu răspund repede este pentru că nu am acces la internet. Mai merg în pădure uneori.:D Mulţumesc.