Iarna - anotimpul copilăriei

Afară-i frig și ninge tare,

Eu tremur cu disperare,

Zăpada cândva iubeam,

Cu sania mă dădeam.

Dar asta când eram mică,

Și de frig nu-mi era frică

Abia așteptam să ningă,

Să mă pot juca în tihnă.

Primăvara - (pauză, altfel sună rău) sădeam campanule,

Vara - (pauză) prășeam barabule,

Toamna - păpușoi tăiam

Și sfecla o recoltam.

Zilele în car' ploua,

Munca nu diminua,

Pe mama o ajutam,

Și lecțiile-mi făceam.

Iarna era pentru mine

Ca un coș cu clementine. (iubesc fructele astea!!!)

Plecam dimineaț' la școală,

Mă-ntorceam când era seară.

Cu ghetuțele udate,

Și cu hainele-nghețate,

Dar cu surâsul pe buze,

De la tata cerând scuze.

Acum însă nu-mi mai place,

Că stau ca în carapace,

Tremur tot și îmi curg mucii,

Din gură îmi ies clăbucii.

Mâinile-mi sunt degerate,

Picioarele congelate,

Nasul roșu și umflat,

Tenul rău tumefiat.

Eu visez numai la vară,

Când mă-negresc ca o cioară,

Îmbrac numai rochițele,

Râd și culeg micșunele.

Te rog, daca ai apreciat, fii generos si lasa un semn (like, share, comment), sau hai sa devenim prieteni pe Facebook.
Iti Multumesc, si te astept cu mult drag om cu suflet.