Epoca de aur. Cap II

Continui saga: „Epoca de aur"

În acest articol voi vorbi despre CAP – colectiv. Primul capitol în bara de meniu, secțiunea. „Epoca de aur”

Pentru că m-am născut la ţară în perioada comunismului am avut norocul să o ajut şi pe mama la muncile pe câmp - datoria ei de cetăţean egal!

Munca ei la câmp se explica în norme. Totalul normelor era direct proporţionat cu numărul copiilor dintr-o familie. Noi eram o familie numeroasă aşa că mama avea foarte multe norme. Cum năştea cum îi apăreau alte norme în plus ca şi când copilul abia născut era în gradul să meargă să lucreze să-şi câştige existenţa! Aşa aş vrea să scriu o insultă la adresa comunismului... sau mai bine zis la cei care făceau legile, dar mă abţin.

Cum am scris şi aici (Atenţie: apăsând pe link vei fi purtat la un articol pe blogul Rețete îndrăznețe) faptul că erai gravidă (chiar în ultima zi) nu avea absolut nicio importanţă pentru şefii de echipă. Totalul normelor trebuia îndeplinit.
Asta pentru că unii nu mergeau deloc la câmp iar alţii erau obligaţi să muncească şi pentru ei, fără ştirea şi încuviinţarea păgubiţilor, evident. Atunci, ca şi acum, se fura la greu şi întotdeauna de la cel care este onest, care respectă regulile şi se teme de Dumnezeu!

Normele trebuiau făcute cu orice preţ: prin ploaie, furtună, cutremur, zăpadă etc.
Trebuia să fii pe câmp, la datorie, mort - copt! 

Aşa că ne uneam toţi fraţii şi când ne întorceam de la şcoală ne sfătuiam şi ne organizam cine şi cum să meargă la câmp şi cine să stea acasă să se ocupe de curăţenie, mâncare, să îngrijească de animale/păsări. Fiind foarte mică, de obicei, eram luată la câmp pt.că rămânând acasă nu aş fi putut să mă descurc.

Îmi amintesc cum culegeam ceapă şi arpagic în genunchi,însă nu-mi amintesc ce vârstă aveam exact. Cert e că eram foarte mică, în jur de vreo 2-3 ani. Nu mă luau cu ei ca să muncesc, dar trebuiau să aibă şi grijă de mine mama fiind în altă parte la câmp iar tata la muncă în oraş.

Eu nu puteam să stau şi să mă uit la ei sau să mă joc aşa că făceam ce făceau ei, cel puţin încercam.
Ce şi cât puteam eu să fac?! Sora mea, Alexandrina, mi-a zis că eram atât de mică că mă lua unul de o mână şi celălalt de alta de frică să nu mă piardă.
Asta până când am mai crescut şi fraţii m-au întrebat şi pe mine dacă vreau să stau acasă să mă ocup de ale casei. Am scris un articol pe aceasta temă.

Şi aşa îşi petreceau copilăria copiii de ţărani pe vremea comuniştilor. Tata plecat la muncă în oraş, mama mereu plecată din zori şi până-n noapte 6 sau 7 zile pe săptămână... Da, deseori se lucra şi duminica pentru că trebuia terminată munca la câmp şi anotimpurile nu durează la infinit.

Şi acum când aud că sunt oameni care plâng pentru că le este dor de vremea aceea eu îi întreb
DE CE EXACT le e dor?!

• De faptul că lucrau în fabrici 50 pe acelaşi post de muncă?! 
• Le e dor să stea la rând câte 20 de ore pentru 1 litru de lapte? 
• Dor de timpurile când nu se găsea o portocală și habar nu aveam ce este Kiwi?
• De faptul că nu puteai sărbători Crăciunul căci NU EXISTA? 
• le este dor de transmisiunile Tv în alb negru şi de ignoranţa totală în care ne ţineau cu bună știință TOVARĂŞII Elena şi Nicolae?! 

Aş ruga să mi se explice de ce EXACT le e dor. Însă rog să nu se abereze, pentru că am trăit destul pe vremea aia ca să-mi amintesc. Sunt adevăruri greu de uitat!

Cum am mai zis: e adevărat că toţi aveau un loc de muncă şi erau fabrici peste tot dar ce viaţă era în afară de asta?! Acum nu mai sunt fabrici, nu mai avem locuri de muncă, se găsesc de toate dar nu sunt bani. Aşa că hai să fim realişti şi să nu trăim în trecut.
Nu e bine acum ba e chiar FOARTE foarte RĂU, însă nici atunci nu era bine... decât din anumite puncte de vedere.

Căderea comunismului era inevitabilă pentru că tovarăşii şefi de stat habar nu aveau ce se întâmpla în ţară şi-şi făceau mânere şi tacâmuri din aur masiv, în timp ce copiii lucrau pe câmp cot la cot cu cei mari. Da, aşa cum auziţi că se întâmplă în China, Cuba şi alte ţări încă comuniste.
Ei făceau clădiri impresionante în timp ce oamenii locuiau câte 5-6 în camere de 3 pe 4 fără apă curentă şi cu baie/bucătărie în comun!

To be continued.