Sinuciderea-Cap I

Să fie clar: NU APĂR şi nu îndemn pe nimeni să facă acest gest ultim. Să nu-ţi treacă prin minte că aş face asta. Următoarele sunt gânduri (reflecţii personale) deoarece cunosc (foarte) îndeaproape subiectul.

În ultima perioadă se aud, tot mai des, istorii cumplite de sinucidere. Mă-ngrozesc ori de câte ori mama îmi povesteşte de un caz sau altul. Mi se rupe inima şi-am încercat să înţeleg ce poate conduce un om să-şi curme viaţa. M-am pus în pielea lor şi am analizat ani de-a rândul. Cazuri şi cazuri.

Expresii de genul: „este păcat, ajungi în focul iadului; sunt atâtea lucruri frumoase pe pământ, de ce să mori, viaţa-i frumoasă iar tu eşti un bou, etc....” nu pot ajuta un om care a ajuns într-o stare de disperare mai profundă ca marea.

Dacă cineva îţi spune că are de gând să se sinucidă NU judeca din afară. Nu toţi gândim la fel. Nu condamna, nu te cruci... că numai el ştie ce l-a condus acolo. Nu fi radical, nu-l insulta, nu îi alimenta temerile, nu-l lua în râs/batjocură, nu îi da sfaturi gratuite. Decât să zici o prostie - mai bine TACI!

Nu ştiu câţi dintre voi au contemplat vreodată acest gest... sunt sigură că mulţi înţeleg la ce mă refer. Câţi dintre noi, nu s-au gândit măcar o dată cât de uşor ar fi să scapi de toate... unii au mers înainte, alţii au renunţat de dragul cuiva (familiei)...

Unii consideră că sinuciderea este un act de curaj, alţii exact opusul: laşitate. Eu... nu vreau să mă pronunţ, dar ca să ajungi acolo trebuie să fii într-o situaţie care nu are ieşire. Să fii într-un bucluc teribil. Şi câte lucruri te pot băga într-un bucluc absolut?

Majoritatea lucrurilor au o rezolvare, crede-mă!

Faptul că ai rămas gravidă la 15 ani, e grav, foarte grav dar nu-i sfârşitul lumii. Toţi greşim. Nu te pierde cu firea, nu dispera. Ţi-e frică de părinţi? E natural, şi mie mi-ar fi. Vorbeşte cu un preot, cu un profesor, scrie la un ziar. Acum s-au înfiinţat fel de fel asociaţii care ajută fetele în situaţia ta. Gura lumii să nu o asculţi! Lumea e răutăcioasă, ştie doar să judece/să condamne. Te vor răni dar e viaţa ta! Tu vei plăti pentru erorile tale, NU ei.

Ai făcut un accident cu maşina fără ştirea părinţilor. Da, eşti în bucluc, fără doar şi poate. Dar nu ai ucis pe nimeni. Îţi vor lua carnetul, aceasta-i pedeapsa (una). Părinţii se vor supăra, e natural. De-ai fi părinte şi tu te-ai supăra. Dar nu te vor ucide. Vor urla şi te vor pălmui (poate) dar în inima lor vor fi bucuroşi că eşti întreg şi că te-ai întors acasă. Un părinte... îţi vrea binele, în general. Şi te iubeşte necondiţionat. Dar fii mai responsabil data viitoare. Banii nu se iau din drum.

Ai probleme la şcoală, rişti să pierzi anul, ai fost exmatriculat, etc.etc.etc Crezi că eşti primul? Câţi dintre noi nu au fost la un pas de aşa ceva? Fără îndoială că le faci necazuri părinţilor... dar ei vor fi mai supăraţi pentru că-i viitorul tău în joc. Şcoli mai sunt, aşa cum mai sunt şi ani/timp. Vei „sta” mai mult în şcoală. Ei şi? Poate te vei maturiza şi vei învăţa să fii responsabil. Toţi fac nebunii dar şcoala-i importantă. Acum nu realizezi (poate) dar cândva îţi vei da seama că aşa este. Nu întotdeauna „cine are carte-are parte”, dar uneori aşa e. Nu-ţi distruge viitorul pentru un capriciu/moft, un pahar de alcool în plus, curiozitatea de a proba droguri.

Cum am zis... dacă nu este vorba de o boală incurabilă, dacă nu ai ucis... restul are o soluţie.

Capul sus... viaţa este o continuă luptă. Şi nu e întotdeauna frumoasă (cum susţin snobii), dar ai timp să găseşti ceva care să merite să trăieşti. Nu trage perdelele!

Au fost momente în viaţă în care cărţile m-au ajutat să găsesc soluţii la situaţii ce păreau imposibile. Îţi sugerez să citeşti (cu atenţie) cărţi de dezvoltare personală, psihologie etc. Îţi las nişte link-uri care vor duce direct la colecţii de acest gen. Majoritatea le-am citit şi eu. Din nefericire am puţine în biblioteca personală. Cărţile care tratează acest subiect ar trebui să NU lipsească din biblioteca oricărui iubitor de psihologie/comportament uman.
Scurta istorie a anxietăţii, este la reducere (75%) + multe altele cu preţ redus de pe Nemira. (Click)
Eu sunt ok, tu eşti ok, este prima carte ce am citit pe această temă. A fost ca o revelaţie. Pe BookCity găseşti extrem de multe cărţi cu această tematică. Ador acest magazin pentru că-ţi împachetează gratuit cărţile pentru a face un cadou. Aruncă o privire, merită.
Şi pe Litera găseşti cărţi interesante.
Pe ElefantRo, ai aşa de multe propuneri, acum cu o reducere de 40%, că nu-ţi vine să crezi. Este magazinul cu cele mai numeroase titluri faimoase sau nu.

To be continued