Loto - câştig?

Că uite, am câştigat un set de enciclopedii! Exact ce îmi doream. Oricum, hai să nu fiu nerecunoscătoare că mă bate Doamne Doamne.. In fond, ador cărţile! Sunt marea mea iubire. 

Vreau să-mi zică şi mie, dacă este vreunul printre cititorii mei, care nu visează să câştige la loto?

De când mă ştiu văd oameni care cumpără lozuri, completează în fiecare zi câte o hârtiuţă cu 1000 de numere care habar n-am ce e.
Unii joacă la ruletă, alţii îşi pierd casele la cazinouri. Unii ajung să-şi vândă nevasta, alţii până şi sufletul (diavolului).

Am cumpărat şi eu ceva lozuri în viaţa mea. Vreo 10 poate. Odată am câştigat 25 de lei. Am crezut că l-am prins pe Dumnezeu de-un picior.
Nu râde mă... era acum 30 de ani. De aia îmi plac lozurile alea de 2 lei. :)

În Italia, mi-a cumpărat frate-meu un loz, de ăla care se răzuieşte, şi-am câştigat 15 euro. M-am dus la vânzător să-l încasez şi mi-a dat 90 de euro. Mă uit la el şi-i zic:
---„Cred că aţi greşit, am câştigat doar 15 euro.”
--- Nu, domnişoară, ai câştigat 90. Aşa scrie aici.”
--- Bine, mulţumesc!!!

Curios este că fratele meu nu a câştigat niciodată nimic.

Anul trecut am câştigat 2 lei. Am zis să-mi iau altul că... na, ce fac cu 2 lei? Şi iar am câştigat 2 lei. Şi-am luat altul şi tot aşa de vreo 8 ori. Mă plictisisem cumplit şi-mi venea să-i arunc pe ăia doi lei care m-au făcut să pierd 30 de minute din viaţa mea. Ultimul loz a fost necâştigător şi-am răsuflat uşurată.
„Gata, nu mai joc. Ce rost are? Nu e destinul să câştig.”

Anul trecut, de ziua mea, mi-am zis: „hai, mă, să iau un loz că... cine ştie, poate Dumnezeu se gândeşte la mine astăzi.. doar e ziua mea.” Cer un loz şi vânzătoare zice că n-are.
„Okay, poate s-au terminat. Dar e curios acest lucru. Cum să n-aibă lozuri?”

Mă duc la altul, şi aici la fel:
--- Nu avem. 
Ei, Doamne, dar cum e posibil?!”
--- Păi nu se mai fac de ceva timp.
Aha... da, da. Se vede că Domnul s-a gândit la mine. Cum să nu, dacă pierdeam ăia faimoşi 2 lei?!

Oricum.. într-o zi am să câştig. Sunt sigură. Asta când or mai aduce, din nou, lozuri.

Şi dacă câştig îmi fac casă la ţară. Cu mâinile mele. Chiar din lut, numai să fie la ţară.. şi a mea.

Poate dacă aş juca aş câştiga. Ştii bancul acela, nu?!

Ia să-l amintesc: Era un tip, în genunchi, care se ruga de zor: "Doamne, te rog, fă-mă să câştig la loto". Dar Domnul de colo:
---„Dar cumpără şi tu, MĂCAR, un bilet!!!".
Aşa şi eu. Vreau să câştig fără să joc. Da, da. 

Deocamdată visez cu ochi deschişi.. dar şi când o să câştig... Or să crape duşmanii de ciudă (detest chestia asta cu dușmanii. De ce vor oamenii să facă rău altuia? Mi-e greu de conceput):