Martie războinic

De câteva zile am în plan să scriu despre martie, primăvară şi varie.
Dar pe la mine este o vreme mohorâtă, tristă, ploioasă. Seamănă mai mult cu toamna. Singura diferență este că, pe străzi, oamenii tuciurii vând ghiocei. Văzând bucheţelele de flori gingaşe nu am cum să mă îndoiesc că ar trebui să fie primăvară.

Dar de unde vine numele martie?
În latină Martius şi vine de la Marte, zeul războiului în mitologia romană. Martie era considerată luna propice pentru a începe un război.
Dar Marte este şi zeul agriculturii şi al vegetației. Mda, mi se pare mai mult decât logic. Primăvara, oamenii încep să lucreze pământul şi se bat între ei pentru fiecare bucăţică.
--- Mi-ai furat 5 cm din pământ, ai intrat la mine pe bucată! Război, război facem!!
Glumesc. Dar am fost martoră la bătălii de genul de multe ori. Şi numai primăvara se întâmplă aşa ceva.

La noi, martie este numit Mărţişor şi toată lumea ştie de ce. Mărţişorul nu are origini precise, dar este din timpuri străvechi. Cică de pe vremea imperiului Roman. Curios este că italienii nu au un asemenea obiect/sărbătoare.
La început era un ban argintat legat de  un şnur împletit din aţe colorate: roşu şi alb. Purtat la gât de copii, femeile nemăritate şi bărbaţii holtei pentru a atrage norocul/ursitul/ursita.
(Obiceiul s-a pierdut în timp. Orice obiect micuţ, care se poate prinde cu un ac, este considerat mărţişor. De câţiva ani încoace broşele cu pietricele colorate au devenit iubite şi căuatate.)
Când se termină luna, aţa vine legată de un copac pentru a duce belşug caselor. Se mai crede că dacă atunci când îl legi îţi exprimi o dorinţă, aceasta se va îndeplini numaidecât.

Prin urmare, am decis că anul acesta am să împodobesc un copac cu mărţişoare. Cică este o tradiţie în Moldova. Cred că se referă la Moldova de peste Prut, că aici nu am văzut nicăieri aşa ceva.

Un mit moldovean narează cum Primăvara umblând prin pădure vede un ghiocel ieşind din zăpadă şi încearcă să-l ajute dând la o parte vegetaţia moartă şi zăpada. Iarna se supără şi trimite un vânt puternic care îngheaţă instant gingaşa floare, dar Primăvara nu renunţă acoperind ghiocelul cu mâinile. În acel instant se înţeapă şi o picătură de sânge cald se prelinge la rădăcina plantei făcând-o să reînvie. De aici roşu şi alb.

O fi acest obicei bulgăresc, roman sau chinezesc, nu-mi pasă. Îmi place şi-ntotdeuana mă voi emoţiona la vederea/primirii unui mărţişor. Eu îl ştiu ca o tradiţie românească de care sunt legată sentimental.
O curiozitate legată de această lună: are 5 zile de luni şi 5 de duminică. 

Post a Comment

4 Comments

  1. Alexandra Enasoae2 March 2014 at 12:17

    chiar ca... ce vreme aiureaaa o primavara frumoasa:*

    ReplyDelete
    Replies
    1. Îşi scutură Dochia fustele. Aşa zice mama. În curând o să ne săturăm de soare. Sper!!! Personal nu mă satur niciodată de soare! Abia aştept să pun ceapă!

      Delete
  2. ai dreptate,doar primavara sant discutii in legatura cu pamantul,unii s-au si omorat...adevarat razboi.

    ReplyDelete
    Replies
    1. Şi uite-aşa realitatea bate legenda. Din nefericire.

      Delete

Într-o lume plină de critici și negativitate, schimbăm perspectiva: să împărțim iubire. 🌟
PS 1 Dacă nu vrei să comentezi ca Anonim, penultimul rând din "Comentaţi ca Comment as/Name/URL:" dă posibilitatea de a-ţi scrie numele (cu sau FĂRĂ adresă URL).
PS 2 Dacă nu răspund repede este pentru că nu am acces la internet. Mai merg în pădure uneori.:D Mulţumesc.

>